Flori Jianu

Victor Noir 1848-1870

Era evreu. Asta nu dadea bine in Franta anului 1850. A decis sa se autoboteze Victor Noir. Suna bine pentru un jurnalist.

S-a tras langa "La Marseillaise", publicatie puternica, condusa de Henri Rochefort si editata de Pascal Grousset. Avea penita, verbul ii era inmuiat in venin, alerga frumos pe cararile dintre cuvinte. In 1869, la 21 de ani, lumea-i era la picioare.

Prin decembrie, o disputa intre doua ziare corsicane, a flambat Franta. Grousset, editorul, se luase-n piept cu Printul Pierre Bonaparte, nepotul direct al marelui Napoleon.

Aprigi la mainie, ajunsesera, rapid, la duel. Grousett il trimise pe Victor Noir sa stabileasca locul si armele. Afrontul nu se trecea cu vederea, manusa fusese aruncata.

Printul n-a inghitit sa discute cu "slugile". S-a lasat cu cearta. S-au scos pistoale...Cine a tras primul, cine a inceput, conteaza mai putin...Victor Noir a primit, din "partea" Printului, un glont direct in cap. Mort pe loc!

Unii zic ca pe 12 ianuarie, la inmormantarea sa, au fost 100.000 oameni, la Neuilly, unde a fost coborat pentru prima oara. In 1891, dupa stabilirea celei de-a Treia Republici, l-au stramutat la Pere Lachaise, in Paris, cimitirul cu trei milioane de morti si 44 de hectare. Abia acum incepe povestea. Pai si asta ce-a fost? Doar preambulul...

Jules Dalou, unul dintre cei mai talentati sculptori ai vremii, a fost delegat sa-i lucre statuia. Omul, spargator de tipare, s-a gandit sa-l faca cat mai natural. L-a desenat "mort" pe strada, asa cum fusese asasinat. Isi adusese aminte ca legistul trecuse ceva de genul "erect" in certificat. Din punct de vedere medical, se putea...Moartea fusese violenta, creierul comandase...Asa l-a facut. Cu o...protuberanta a pantalonilor in dreptul slitului...

Femeile prinsera a se ruga la mormantul sau. Unele, doar in picioare. Altele, mai curajose, au inceput sa-l....sarute. Ii puneau flori, se rugau pentru fertilitate, pentru o viata sexuala ca la carte...

Rugile s-au extins..."Barbatul sa ramana langa patul meu, sa nu caute altceva"...S-a ajuns la "Sa am copii, sa raman grea!" Bronzul dintre...Bronzul de acolo a inceput sa fie din ce in ce mai curat. Din ce in ce mai lustruit. De la atingeri, de la saruturi...

Asta vreme de 100 de ani. In 2004, autoritatile au decis ca e cazul ca ceea ce numeau ei o gluma morbida, sa inceteze. Gata, omenirea mergea pe Marte, lua pietre de acolo, le storcea sa vada daca e apa si viata, iar ele pupau mortu-ntre picioare ca sa ramaie grele? Ok, era vorba despre turism - ce-i drept, unul mai ciudat -, cimitirul avea de castigat, dar, toate pana la o limita! Au pus un gard sanatos, de jur imprejurul mormantului.

A doua zi, da, da, a doua zi, toata populatia feminina din Paris protesta. Peri Cochin, realizatoarea TV, se afla in fruntea ei. N-au avut ce face. Au dat gardul jos! Iar rugile au continuat. La fel si saruturile!

Nimeni n-a stat sa vada la cate dintre aceste femei le-a ascultata Victor doleantele. Se stie doar ca legenda "curge". Iar custodele batran, cu frica de Dumnezeu, se jura ca bronzul pare, pe zi ce trece, mai stralucitor!

Random image

Album info