Flori Jianu
casa vernescu

casa vernescu

Iată, pe scurt, istoria acestei clădiri: În anul 1821, Filip Lenş (1779-1858), fost mare vornic, mare vistier şi mare logofăt al Dreptăţii (era, se pare, de origine franceză), începea construcţia casei. Aceasta se afla în Mahalaua Popa Cosma şi era destul de spaţioasă, cu parter şi etaj, fiind înconjurată de un teren imens. În anul 1829, aici a locuit generalul Pahlen, prim preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Ţării Româneşti. Tot în acest imobil şi-a avut sediul şi cartierul general al generalului Kiseleff. Fiind avariat de cutremurul din 14 noiembrie 1829, imobilul este reparat de către proprietar.

Cu toate că au făcut studii strălucite la Paris, fiii lui Filip Lenş au fost filo-ruşi, unul dintre aceştia, Costache Lenş, a îndeplinit funcţia de Primar al Bucureştilor, în 1848. În timpul Războiului Crimeei, aici a funcţionat reşedinţa generalissimului trupelor ruseşti, staţionate în Moldova şi Muntenia, Mihail Dimitrievici Gorceakov (1853-1854). Ca fapt pitoresc, amintim că, în timpul campaniei de la Dunăre, care a precedat Războiul Crimeei, marele scriitor rus, Lev Nicolaevici Tolstoi, pe atunci tânăr ofiţer în armata ţaristă, s-a aflat la Bucureşti, în prima jumătate a anului 1854. Fiind rudă cu cneazul Mihail Dimitrievici Gorceakov, conducătorul oştilor ruseşti cantonate în Principate, Tolstoi era adesea invitat în casa logofătului Lenş unde, în afara prinţului Gorceakov, locuiau şi prietenii marelui scriitor, Contele Suhtelen şi locotenentul Kotzebue. Această celebră casă, a cărei istorie impresionantă am prezentat-o pe scurt, a fost cumpărată de Vernescu, de la unul dintre urmaşii familiei Lenş, la 20 aprilie 1886.

Clădirea a fost restaurată de cunoscutul arhitect Ion Mincu, între anii 1887-1889, locuinţa căpătând amenajări şi dotări suplimentare, fiind printre puţinele reşedinţe particulare din Bucureşti având centrală electrică proprie (un generator de 14 kw, care putea alimenta 250 de lămpi incandescente-becuri). Interioarele au fost pictate de G. D. Mirea. Aşadar, o parte din strălucirea acestei celebre clădiri a Bucureştilor de la sfârşitul veacului al XIX-lea se datorează şi veniturilor obţinute de proprietarul ei, G. D. Vernescu, din exploatarea moşiei de la Tărtăşeşti.
După moartea lui Vernescu, nefiind alţi moştenitori, casa a intrat în proprietatea statului, căpătând o folosinţă administrativă. În anul 1911, aici s-a instalat sediul unui minister. Între cele două războaie mondiale, pe terenul ce a aparţinut întâiului proprietar s-a construit impunătoarea clădire a M. I. C. M (Ministerul Industriilor şi Construcţiilor de Maşini). În apropiere, în Casa Lenş - Vernescu a funcţionat mult timp Registratura mai sus menţionatului minister, locuinţa fiind cedată, ulterior, Uniunii Scriitorilor, astăzi aici funcţionând un Cazinou.

Comments

No comments yet.

  •  

Random image

Photo info

View more information