Flori Jianu

Chevallier Adolph A. 1880-1962

Adolph A. Chevalier, fiu al văii Bistriţei, s-a născut la 1880, în satul Barnar, comuna Broşteni, aparţinând atunci de vechiul judeţ Neamţ. Tatăl sau, elveţian de origine, a ajuns pe meleagurile bistritene ca specialist în lucrări forestiere.
Chevalier a fost coleg de clasă, la Gimnaziul „Nicu Gane” din Fălticeni, cu Mihail Sadoveanu şi l-a avut bun prieten pe cărturarul pietrean Ghe. T. Kirileanu. Împreună cu aceştia a împărtăşit o nemăsurată admiraţie şi dragoste pentru tradiţiile populare.
A învăţat meseria de fotograf în Elveţia şi a practicat-o în România, devenind unul din cei mai de seama artişti fotografi din prima parte a secolului al XX-lea.
A slujit o perioadă ca fotograf al Curţii Regale (brevetul regal cu nr. 878/12.12.1921, prin care i se conferea lui Ad. A Chevalier, fotograf din Piatra Neamţ, titlul de „Furnizor al Curţii Regale”). Acest brevet se află acum în posesia unui colecţionar din Germania..În perioada primului război mondial se stabileşte la Piatra Neamţ, unde îşi înfiinţează un studiou fotografic vestit în întreagă ţară.
Ne-a lăsat o bogată moştenire, adevărate fotografii document, cum ar fi cea a Generalului Berthelot înconjurat de ofiţeri români şi străini, a compozitorului George Enescu, a Regelui Ferdinand, Reginei Maria.
Măestria artistică a lui Chevalier a fost acompaniată de o bună cunoaştere şi înţelegere a vieţii, ocupaţiilor şi obiceiurilor locuitorilor Văii Bistriţei. A surprins prin arta sa o mare diversitate de aspecte, activităţile specifice bistriţenilor, unele dispărute astăzi, forme ale vechii arhitecturi ţărăneşti, frumuseţea costumelor tradiţionale, obiceiuri rurale.
În mod deosebit, a surprins îndeletnicirile feminine din zonă. A lăsat pentru urmaşi, cea mai importantă colecţie foto-documentară despre locuitorii şi locurile unde a trăit, cateve sute de clişee păstrându-se în prezent în patrimoniul Muzeului de Etnografie din Piatra Neamţ, prin strădania şi pasiunea doamnei Elena Florescu, autoarea unor cărţi şi lucrări dedicate artistului.
O mare parte din clişeele sale au fost utilizate, atât de autor, cât şi de alte editurii, la realizarea de cărţi poştale ilustrate, care au circulat în perioada anilor 1920-1930 şi chiar mai târziu.
Opera artistului reprezintă un subiect de atracţie pentru colecţionari, atât pentru achiziţii cât şi pentru studiu.
Viaţa artistului fotogarf s-a sfârşit trist. Supus persecuţiilor regimului comunist, a fost nevoit să emigraze în 1948 în Elveţia. A încetat din viaţă, în anul 1962, la Lausane, cu un nesfârşit dor faţă de ţinuturile natale, exprimat în scrisorile către prieteni.
Nu s-a reuşit încă să se pună în valoare cu adevărat opera acestui artist fotograf. Lucrările lui totuşi au fost prezente în câteva expoziţii de cartofilie din Piatra Neamţ şi Bucureşti. Printurile originale au valoare de colecţie pentru pasionaţii cartofili.

Adolphe A. Chevallier s-a născut într-o familie cu șase copii, el fiind unicul băiat. Tatăl său, Adolf Chevallier, era venit din Elveția ca specialist în exploatații forestiere (chemat fiind de către regele Carol I). Mama, Smaranda Vasiliu, era româncă. Actul de căsătorie al părinților a fost încheiat abia după nașterea ultimului lor copil. După studii primare la școala din Broșteni, Adolphe merge să studieze la Fălticeni. Aici îi cunoaște pe Mihail Sadoveanu și G.T. Kirileanu, care îi vor deveni prieteni apropiați. În 1897, la vârsta de 16 ani, pleacă trimis de tatăl său la Lausanne, unde studiază arta fotografică. Revenit în țară, obține pe 12 decembrie 1921 brevetul de fotograf („furnizor”) al Curții Regale. În următorul an își deschide un atelier fotografic în Piatra Neamț[1]. Primul atelier se afla în zona liceului Petru Rareș de astăzi, iar următorul, cumpărat pentru a nu mai plăti chirie, se găsea lângă actualul Teatru al Tineretului.

Adolphe Chevallier s-a căsătorit la Cluj, în anul 1925, cu Ilze Krausz. Au avut două fiice, Fani-Irina și Mary-Beatrice. Fiind de origine elvețiană, a devenit cetățean român abia în anul 1940, printr-un decret al regelui Carol al II-lea. După cel de-al doilea război mondial se mută în București, iar în anul 1950 emigrează în Elveția. A locuit la Lausanne, la Prilly și la Baden, unde moare pe 23 aprilie 1963. Locul mormântului său este necunoscut

Chevallier este autorul unor portrete ale Reginei Maria, realizate în vizitele acesteia la Bicaz, unde se afla reședința Domeniului Coroanei. Tot pentru Casa regală, a mai fotografiat pe regele Ferdinand, pe generalul Berthelot în mijlocul ofițerilor, sau pe George Enescu. Adolphe A. Chevallier este cunoscut și ca „Artistul fotograf al Văii Bistriței”, multe din fotografiile sale având ca subiect ocupațiile tradiționale alte timpului, precum plutăritul, portul popular, datinile și obiceiurile locului, țărani, țigani, evrei, precum și imagini ale orașului Piatra Neamț și a altor localități din împrejurimi, având un caracter documentar deosebit pentru zona Neamțului.

Distincții primite
La inițiativa unui grup de colecționari, în data de 27 august 2015, Adolphe A. Chevallier a fost făcut cetățean de onoare al municipiului Piatra Neamț, post-mortem

Random image

Album info