Flori Jianu

Popper Iuliu 1857-1893

Românul Iuliu Popper a fost cel mai mare explorator al continentului sud-american. Acesta şi-a creat un adevărat imperiu în Ţara de Foc, bătând monedă şi emiţând mărci poştale.

Iuliu Popper, un explorator, aventurier român de origine evreiască, s-a născut în 1857 la Bucureşti. La nici 30 de ani, Popper a devenit „Conchistadorul Patagoniei" şi "Don Quijote al aurului Ţării de Foc". Devine unul dintre cei mai bogaţi oameni ai acelor vremuri, deţine mine de aur, bate monezi de aur pe care îi apare numele şi tipăreşte mărci poştale.

Tânărul Popper, după studiile din ţară, obţine diploma de inginer al Şcolii Politehnice din Paris. El călătoreşte în China, Japonia, Siberia, Alaska, apoi se stabileşte în New Orleans. În capitala Cubei, Havana, ridică planul oraşului şi al portului. În anii 1884-1885, lucrează în Ciudad de Mexico ca redactor la publicaţia „Diario de los Forasteros”. La începutul anului 1886 ajunge la Buenos Aires unde se angajează să facă prospecţiuni şi studii geologice în vederea exploatării aurului în Ţara de Foc. Zona unde lucrează Popper era necartografiată în acel moment aşa că munţilor, râurilor „descoperite” de el le da denumiri româneşti. Astfel apare pe harta geografică a lumii Rio Rosetti, Rio Ureche, Vârful Lahovary, Punta Sinaia, Sierra Carmen Sylva.

În timpul şederii sale în Ţara de Foc, Popper realizează o serie de fotografii document despre indienii din regiune. A creat un album legat în piele de focă pe a cărui copertă textul a fost realizat din foiţe de aur extras din propriile mine. A trimis lucrarea Societăţii Române de Geografie, dar în timpul bombardamentelor din 1944 a dispărut. Abia în anii '80 a apărut un al doilea exemplar al lucrării, pe care se pare că ar fi trimis-o părinţilor. Acest exemplar al colecţiei de fotografii realizat de Popper se afla în custodia comunităţii evreieşti din Bucureşti.

O moarte suspectă
După şase ani de explorări în Ţara de Foc, Popper a plănuit să organizeze o expediţie la Polul Sud. Planul lui nu s-a mai realizat după ce la 6 iunie 1893 a murit subit în Buenos Aires. Avea doar 36 de ani. Medicii au stabilit că Popper a murit în urma unei crize de inima, dar apropiaţii lui au susţinut că a fost victima mafiei aurului. Alţii au susţinut că a cedat nervos şi s-a sinucis. Popper a fost înmormântat în mausolelul familiei Ayerza după care trupul lui a fost mutat în cimitirul La Recoleta. Tragedia familiei a continuat şi după jumatate de secol. În 1947 sora lui este asasinată în Bucureşti. Criminalii au bănuit că acesta a păstrat o cantitate mare de aur provenit de la fratele ei.

Muzeul din Ushuaia, centrul administrativ al Ţării de Foc are expuse mai multe obiecte personale aparţinand lui Popper.

Banii lui Popper
Odată ce a pus stăpânire pe regiune, Ţara de Foc a devenit un imperiu al lui Popper. La scurt timp după ce a deschis minele de aur el a bătut propria sa monedă de aur, care a purtat denumirea de Popper. Au fost emise două tipuri de monede din aur, cu greutatea de un gram - cinci mii de exemplare - şi de cinci grame - o mie de exemplare. Conform legendelor Popper ar fi folosit aprope două sute de kilograme de aur pentru realizarea proiectului. Moneda Popper nu avea înscripţionată o valoare efectivă, cea ce l-a ajutat pe aventurierul bucureştean să nu intre în contradicţie cu legea. Emisiunea lui fiind considerată o medalie şi nu o monedă.

Moneda de un gram are înscripţionat pe avers, circular: „Tierra del Fuego – 1889”, iar în centru, peste un cerc simbolizând o gramadă de granule de aur, „POPPER”. Pe revers a fost gravat „El Paramo - Un gramo”, în centru un desen ce imita granulele de nisip aurifer pe care sunt gravate un ciocan şi un târnăcop încrucişate. Sub aceasta compoziţie cu litere minuscule e trecut „AU.864-AG 132" cea ce înseamna că moneda este din 864 parţi aur şi 132 părti de argint.

O monedă de aur de un gram bătuta de Popper în catalogul numismatic „Krause” este cotată la câteva mii de dolari, iar la licitaţii ajunge deseori să depaşească zece mii de dolari.

Poşta privată din Ţara de Foc
În 1891, Popper decide să ia în propriile mâini conducerea Ţării de Foc. În acest an el emite după monezi de aur şi mărci poştale. Macheta mărcii poştale, emisă de către Popper a fost realizată de litograful Rodolfo Soukup. Imprimarea colilor de timbre a fost realizată de Atelierul de Timbre a lui J. H. Kidd y Cia din Buenos Aires. Tot aici au fost tipărite mărcile poştale emise de Administraţia Poştala Naţională din Argentina. Grafica mărcii reprezintă simboluri ale mineritului, respectiv ciocanul şi târnăcopul, peste care este desenat un soare în centrul acestuia litera „P” de la Popper. Pe laturile desenului apare inscripţia „TIERRA DEL FUEGO” respectiv „"DIEZ CENTAVOS ORO LOCAL”, iar în cele patru colţuri cifra „10”, reprezentând contravaloarea, adică zece centigrame de aur. Culoarea mărcii este trandafiriu aprins. A fost pusă în circulaţie pe aşezările Companiei Popper, precum El Paramo, San Sebastian, Carmen Sylva, şi Rio Grande-Colonia Popper. Timbrul Popper a fost utilizat doar şapte luni în perioada ianuaria-august 1891. În iulie 1891 şeful oficiului poştal din localitatea Bahia, RamŰn L. Cortes, care era şi comisar al Poliţiei din San Sebastian, l-a denunţat pe Popper la directorul general al Poştei şi Telegrafului Argetinian că utilizează o emisiune timbre fără a deţine acest drept. Cazul a fost soluţionat de Judecătoria Teritoriului Ţara de Foc în defavoarea lui Popper.

În timpul anchetei, Popper a făcut mai multe demersuri pentru a putea folosi în continuare mărcile respective. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne el susţinea că emiterea mărcii respective are motive întemeiate: „Aşezările mele din Ţara de Foc se află deseori fără nici o legătură de comunicare cu restul continentului pentru perioade mai mari de şase luni. Acolo muncitorii nu lucrează ca salariaşi, ci primesc o casă, unelte şi maşini de lucru gratis, precum şi o parte din aurul pe care îl extrag din sol, praf de aur, care în timpul intemperiilor, în câmp deschis, este imposibil de manipulat sau fracţionat, fără pierderi considerabile. Pentru a evita aceste inconveniente, am început să batem aurul în Casa de la Moneda din Buenos Aires, sub formă de medalii, indicând greutatea lor şi titlul pe care îl reprezintă, şi nu reprezintă valoare monetară. Dar este dificil să bati medalii pentru fracţiuni inferioare de un gram şi tinând cont de faptul că de multe ori există diferente de centigrame de aur, a trebuit să emitem valori sub formă de timbre, care reprezintă conform inscripţiei 10 centavos sau centigrame de aur local din ţara de Foc, adică a zecea parte dintr-o medalie".

Mărcile emise în urmă cu peste un secol au fost botezate cu timpul „Timbrele Popper” şi sunt râvnite de marii colecţionari. Unele cataloage filatelice nici măcar nu recunosc aceasta emisiune, ca atare nici nu le evaluază. Tirajul mic şi perioada scurtă de circulaţie efectivă a făcut ca exemplarele circulate să fie extrem de rare. În cazul în care „timbrul Popper" a fost utilizat alături de mărcile oficiale ale Argentinei valoarea lor este şi mai mare. O piesă autentificată de un expert poate costa până la cinci mii de euro. Poşta română a emis mai multe produse filatelice în amintirea lui Iuliu Popper. Marca de 50 de bani a seriei „Cercetatori romani in zonele polare” emisă in 1986 îl reprezintă pe Iuliu Popper şi timbrul emis de acesta. Anul acesta, cu ocazia a 150 de ani de la naştere exploratorului, Poşta Română a pus in circulaţie un set de patru întreguri poştale dedicat „Regelui Ţării de Foc".

Random image

Album info